Genetica si ameliorarea vitei de vie

           Dezvoltarea viticulturii din Transilvania a necesitat în primul rând cunoaşterea şi stabilirea sistemului de bază specific acestei zone.

           Condiţiile pedoclimatice au favorizat cultura soiurilor de viţă de vie pentru producerea vinurilor albe.

           Activitatea de cercetare ştiinţifică s-a orientat spre trei direcţii principale şi anume:

           1.Studiul soiurilor din sortimentul local, a celor noi şi a celor introduse din sortimentul mondial în scopul stabilirii capacităţii de adaptare în arealul de cultură din podgoriile situate în zona viticolă şi a valorii lor ameliorative.

           2.Redresarea şi îmbunătăţirea patrimoniului productiv al plantaţiilor prin selecţie clonală, oprindu-se eroziunea genetică a soiurilor respective capabile să valorifice cât mai eficient condiţiile de mediu.

           3.Crearea de soiri noi restructurate genetic, pentru vinuri albe de calitate superioară caracterizate prin potenţial ridicat de producţie şi de calitate, epoci de maturare diferite, adaptabilitate bună la condiţiile de mediu, rezistente la boli, ger şi dăunători.

Rezultatele obţinute cu privire la comportarea soiurilor vinifera în diferite areale de cultură stau la baza lucrărilor de raionare (1954 – 1956), microraionare (1962) şi la elaborarea listei soiurilor de viţă de vie recomandate şi autorizate pentru plantare în arealele viticole delimitate (1979).

           Pe Târnave, soiul Fetească regală (Dănăşană) a înlocuit vechile soiuri din sortimentul viticol local şi s-a extins şi în celelalte podgorii fiind astăzi unul dintre soiurile cu arealul cel mai extins de cultură; vinurile din soiul Muscat Ottonel acumulează un delicat buchet dearome care le face să rivalizeze cu vinurile Sauterne; soiul Traminer roz ale cărui vinuri semiaromate au câştigat numeroase medalii de aur la concursurile internaţionale, şi-a găsit pe Târnave o a doua patrie.

            Pe baza studiilor comparative efectuate în colecţiile ampelografice care, în decursul anilor au înglobat  peste 600 de soiuri, s-au putut face recomandări privind introducerea în cultură a unora (Ezerfürtü, Zweigelt, Muscat iantarnai, Gewurztraminer ş.a.) sau pentru folosirea altora ca genitori, purtători de însuşiri valoroase, transmise în descendenţă elitelor hibride, unele dintre ele viitoare soiuri noi.

           Odată stabilit sortimentul de bază, activitatea de selecţie şi ameliorare a fost orientată în direcţia creării de clone şi soiuri noi cu potenţial de producţie ridicat şi superioare calitativ. În urma unei îndelungate şi perseverente munci de selecţie au fost obţinute şi omologate clonele Pinot gris 34 Bl, Sauvignon 9 Bl, Traminer roz 60 Bl, Fetească regală 21 Bl, Riesling italian 3 Bl, Neuburger 10 Bl şi Muscat Ottonel 12 Bl. Aceste clone se caracterizează prin producţii de struguri mai mari comparativ cu soiurile mamă din care provin, cu constantă în timp şi calitate superioară. Însuşirile, unanim recunoscute, ale acestor selecţii clonale au contribuit la răspândirea lor în cultură, pe suprafeţe tot mai mari, în podgoriile din Transilvania şi din întreaga ţară.

           În activitatea de ameliorare, alături de selecţia clonală, un obiectiv de maxim interes şi cu realizărideosebite, l-a constituit crearea soiurilor noi, prin hibridare sexuată dirijată, utilizându-se  toate tipurile decombinaţii specifice acestei metode.

           Această muncă deosebit de laborioasă s-a soldat în ultimii ani  cu rezultate care au venit în întâmpinarea unor cerinţe obiective  aleproducţiei viticole. Astfel, pentru producerea vinurilor albe de calitate superioară, au fost create şi omologate soiurile Astra, Blasius,Selena, iar pentru vinuri roşii soiul Amurg, soiuri caracterizate prin potenţial de producţie şi însuşiri de calitate corespunzătoare podgoriei Târnave.

           O altă latură a activităţii de creare de soiuri noi, a fost aceea de creare a soiurilor de viţă de vie cu rezistenţă biologică sporită la boli, dounători şi temperaturi scăzute, prin hibridare intra–şi interspecifică.

           Ca urmare a eforturilor depuse în această direcţie, au fost create soiurile Brumăriu şi Radames, destinate în principal pentru micile exploatări viticole pentru producerea vinurilor albe de consum curent şi a celor materie primă pentru distilate. Aceste creaţii, princalităţile lor asemănătoare soiurilor “nobile”, susţinute de un potenţial productiv ce depăşeşte 15-20 t/ha şi capacitate superioară de acumulare a zaharurilor, constituie o soluţie menită să contracareze răspândirea, tot mai mare şi necontrolată, în ultimii ani a hibrizilor producători direcţ, în unele zone din România.

            Primele lucrări de selecţie clonală a portaltoiului la Blaj au început încă de la înfiinţarea staţiunii sub conducerea  lui N. Alexandrescuşi M. Toader. După mulţi ani de muncă, eforturile au fost răsplătite prin omologarea clonelor Crăciunel 26 Bl, Crăciunel 71 bl şi Crăciunel 25 Bl.

            Datorită bilanţului termic deficitar, în ultimii ani, în perioada maturării coardelor şi a accidentelor climatice frecvente (brume timpurii) cultura portaltoiului nu a beneficiat de condiţiile cele mai favorabile în mod constant, în podgoriile din centrul Transilvaniei.

Ca urmare, cultura portaltoiului a fost “strămutată” în sudul şi vestul ţării, dar cu materialulbiologic valoros creat la Staţiunea Blaj, au fost înfiinţate plantaţiinoi de portaltoi pe suprafeţe de yeci de mii de hectare.

           Având în vedere resursele resursele termice mai reduse din podgoriile Transilvaniei şi frecvenţa destul de mare a temperaturil orcritice, sub limita de rezistenţă a viţei de vie (– 200C), cercetările de selecţie şi creare de soiuri noi sunt orientate cu precădere spre obţinerea de clone şi soiuri, mai precoce şi cu rezistenţă sporită la boli şi ger, cu potenţial de prodcţie mai ridicat şi capacitate mare de acumulare a zaharurilor.

v 3.0
logare
www.siweb.ro
Web design Sibiu