Cadrul natural al podgoriei Tarnave

             In ansamblul geografic, podişul transilvănean prezintă o înlănţuire de dealuri, cu orientare generală sud-vestică. Terenul este foarte frământat şi cuprinde toate formele de relief. Trecerea de la lunca Târnavelor şi a Mureşului (altitudine medie de 234 m( la zona de dealuri, se face printr-un relief slab ondulat, constituit din nisipuri slab solificate. Incepând de la piciorul pantelor, altitudinea creşte de la vest către estul podişului atingând 500-550 m pe platforma superioară (lângă Mediaş), 400-450 m în dreptul Blajului şi 300-390 m altitudine pe platforma inferioară a Secaşului.

Istoricul viticulturii in Transilvania

            Herodot menţionează în scrierile sale că agatârşii care s-au stabilit pe văile Mureşuluii superior şi a Târnavelor prin secolul al VI-lea î.e.n. , deţineau vii renumite. Colindele păstrate în folclorul din acest spaţiu geografic ne comunică peste veacuri că locuitorii acestor meleaguri se ocupau cu plugărit, oierit şi viticultură.

Istoric SCDVV Blaj

            Existenţa unei viticulturi străvechi, dezvoltate, de bun renume, în centrul Transilvaniei a impus necesitatea studierii şi stabilirii pe baze ştiinţifice a sortimentului de bază, specific acestei zone. In acest scop a fost necesară înfiinţarea unor staţiuni experimentale viticole, care să contribuie la rezolvarea pe cale ştiinţifică a cerinţelor legate de creşterea cantitativă şi calităţii producţiei de struguri.