Istoric SCDVV Blaj

            Existenţa unei viticulturi străvechi, dezvoltate, de bun renume, în centrul Transilvaniei a impus necesitatea studierii şi stabilirii pe baze ştiinţifice a sortimentului de bază, specific acestei zone. In acest scop a fost necesară înfiinţarea unor staţiuni experimentale viticole, care să contribuie la rezolvarea pe cale ştiinţifică a cerinţelor legate de creşterea cantitativă şi calităţii producţiei de struguri.

            Ca urmare, prin Decizia Departamentului Agriculturii şi Domeniilor nr. 7193 din decembrie 1946 s-a hotărât ca pe teritoriul Rezervei de Stat Crăciunelul de Jos expropiată de la dr. Alfred Ambrosi, să fie înfiinţată Staţiunea experimentală viticolă Crăciunelul de Jos, la conducerea căreia a fost numit inginerul agronom Nicolae Alexandrescu.

            Suprafaţa repartizată cuprindea 70 ha, din care 8 ha pepinieră viticolă, 16 ha portaltoi şi 14 ha vie rod. In anul 1951 au fost adăugate staţiunii şi alte proprietăţi cu clădiri şi terenuri,  prin care s-a mărit suprafaţa la 196 ha.

            In anul 1959, staţiunea trece din subordinea Institutului de Cercetări Agricole al României, în subordinea Institutului de Cercetări Horti-Viticole, primind denumirea de Staţiune experimentală horti-viticolă. Cu această ocazie se lărgeşte profilul de cercetare, cuprinzând sectoarele : viticol, pomicol şi legumicol.

            In anul 1960, unitatea şi-a mutat sediul la Blaj, iar în anul 1961 trec în cadrul staţiunii Grupul Scolar Agricol Blaj (70 ha) şi Pepiniera viticolă Agrosem (135 ha) suprafaţa totală crescând la 791 ha (274 ha plantaţii viticole, 45 ha portaltoi, 16 ha şcoli viţă, 85 ha livezi, 10 ha teren legumicol, 361 ha alte folosinţe). Prin mutarea sediului la Blaj, se crează condiţii îmbunătăţite pentru efectuarea analizelor în laboratoare cu dotare corespunzătoare vremii şi posibilităţi mai mari de a păstra legătura cu unităţile de producţie din zona de influenţă, cu scopul îndrumării acestora şi difuzării rezultatelor cercetării ştiinţifice.

            In anul 1964, s-a inaugurat Complexul de altoire şi forţare, iar în anul 1968, în aceeaşi incintă, s-a dat în folosinţă noul local, cuprinzând laboratoarele şi sediul administrativ.

            După anul 1967, când  Staţiunea Blaj a fost trecută în coordonarea ştiinţifică a Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, activitatea de cercetare a fost restructurată, restrângându-se numai la profilul viti-vinicol, dar completându-se cu teme şi experienţe noi. S-a lărgit colectivul de cercetători, iar sectorul de dezvoltare a fost orientat spre constituirea unei baze moderne, alcătuite din plantaţii mamă şi pepinieră viticolă pentru producerea materialului săditor cu valoare biologică ridicată, spre valorificare superioară a producţiei de struguri, prin producerea unor vinuri tipice, de aleasă calitate.

            In anul 1971 se înfiinţează laboratorul de floricultură, adăugându-se astfel un profil nou în activitatea de cercetare.

            In perioada 1970-1990 – staţiunea parcurge etapa cu cele mai însemnate realizări. Se îmbunătăţeşte dotarea laboratoarelor cu aparatură şi încadrarea cu personal de cercetare. Sunt luate în cercetare domenii noi, de genetică, microbiologia vinului şi amenajarea terenurilor în pantă. Sunt aprofundate cercetările de ameliorare, fiziologie, agrochimie, tehnologie, protecţie fito-sanitară şi vinificaţie.

            In anul 1971, patrimoniul staţiunii s-a extins prin preluarea fermei Liceului Agricol Ciumbrud amplasată în podgoria Aiud.

            Un accent deosebit a fost pus pe modernizarea plantaţiilor, introducerea pe scară largă a mecanizării şi pe dezvoltarea

bazei tehnico-materiale. In cadrul acestui amplu program a fost amenajată în terase cca. 80 % din suprafaţa viticolă a staţiunii, iar noile plantaţii au fost înfiinţate cu viţe provenite din clonele şi soiurile obţinute la staţiune.

           In scopul aprofundării cercetărilor de oenologie şi pentru valorificarea superioară a producţie de struguri, în anul 1974 s-a dat în funcţiune Combinatul de vinificaţie, dotat cu instalaţii moderne, de mare randament pentru vinificaţia primară, condiţionare, stabilizare şi îmbuteliere.

           In anul 1988 a fost preluată de la SCPP Geoagiu, ferma pomicolă Aiud, cu o suprafaţă de 162 ha, din care 88 ha pepinieră de pomi, arbuşti şi arbori ornamentali.

In prezent sectorul de cercetare specializat în viticultură şi vinificaţie cuprinde 9 compartimente şi anume : Genetica şi ameliorare, Producerea materialului săditor viticol, Agrotehnică, Ecologie viticolă, Agrochimie, Fiziologie şi Biochimie, Protecţia plantelor, Vinificaţie, Chimia vinului şi microbiologie, Floricultură.

In anul 2000, activitatea de cercetare ştiinţifică cuprinde 4 programe cu 17 teme şi 23 experienţe, în cadrul programului Orizont şi 2 subprograme cu 8 proiecte finanţate prin programul Relansin, precum şi un grant finanţat prin ANSTI.

           Astăzi,  staţiunea dispune de o suprafaţă totală de 895 ha, aparţinând, conform HG 517/1999, domeniului public şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor sectoare :

        - sectorul de cercetare ştiinţifică şi transfer a rezultatelor cercetării cu 9 profile de cercetare;

        - sectorul de dezvoltare, cu ferme pilot, pentru verificarea rezultatelor cercetării în vederea transferului spre unităţile productive.

           O latură importantă a activităţii staţiunii a reprezentat-o şi o reprezintă în continuare, verificarea şi generalizarea rezultatelor cercetării, introducerea progresului tehnic în producţie, folosindu-se metode de difuzare şi aplicare a soluţiilor oferite de cercetare, care şi-au dovedit eficienţa.

v 3.0
logare
www.siweb.ro
Web design Sibiu