Istoricul viticulturii in Transilvania

            Herodot menţionează în scrierile sale că agatârşii care s-au stabilit pe văile Mureşuluii superior şi a Târnavelor prin secolul al VI-lea î.e.n. , deţineau vii renumite. Colindele păstrate în folclorul din acest spaţiu geografic ne comunică peste veacuri că locuitorii acestor meleaguri se ocupau cu plugărit, oierit şi viticultură.

            Geto-dacii practicau viticultura din timpuri imemoriale, vinul fiind principalul produs de schimb cu sciţii şi grecii.

            Viticultura rămâne o ocupaţie importantă şi în Dacia. După înfrângerea lui Decebal, printre trofeele luate de Traian a existat şi o cupă din corn de zimbru împodobită cu aur. Pentru a exprima în mod simbolic principalele bogăţii ale provinciei cucerite, romanii au bătut medalia “Dacia Felix” pe reversul căreia Dacia era înfăţişată ca o femeie cu sceptrul în mână, aşezată pe o stâncă, iar doi copila şi îi dăruiau spice de grâu şi struguri.

            Viticultura, împământenită în Transilvania, încă din antichitate, s-a perpetuat şi în perioada migraţiei popoarelor, dezvoltându-se în decursul perioadei feudale, atât în privinţa modului de cultivare cât şi a preparării şi conservării vinurilor.

Colonizarea saşilor de către regii arpadieni (secolul al XII-lea) în părţile Sibiului, Albei şi Bistriţei, a condus la dezvoltarea viticulturii din teritoriul cuprins între Târnave şi Mureş, zonă care figura pe hărţile timpului sub denumirea Weinland (Ţara vinului). Primii cloni de viţă nobilă, de origine germană, au fost aduşi în Transilvania în secolul XII în centrul viticol Alba, pe teritoriul actualelor localităţi Alba Iulia, Ighiu şi Cricău.

            Unele documente menţionează că la nunta lui Matei Corvin a fost preferat vinul de Grasă şi Fetească, cu provenineţă “d’Iulia” din localităţile Alba Iulia, Ighiu şi Tălna.

            Inainte de invazia filoxerei (1885), în Transilvania erau răspândite vechile soiuri locale : Grasă, Iordană, Lampăra, Fetească albă, Furmint,struguri noi, Vânătă de Băgaci, etc., iar din import soiurile : Riesling italian, Riesling de Rhin, Pinot gris şi Pinot noir.

După pustiirea provocată de filoxeră au fost introduse în cultură soiuri de viţă nobilă: Traminer roz, Sauvignon, Muscat Ottonel, Muscat Alexandria, Oporto, Chasselas d’ore, Chardonnay ş.a.

            Patrimoniul viticol din zona centrală a Transilvaniei s-a dezvoltat mai ales începând din anul 1963. S-a trecut la modernizarea vechilor plantaţii, iar în centrele viticole Blaj, Jidvei, Aiud, Târnăveni şi Sebeş au fost înfiinţate plantaţii noi în masive mari.Au fost amenajate, prin acţiuni C.E.S., amplasamente în podgoriile Târnave, Sebeş-Apold şi Aiud. Prin realizarea acestor investiţii suprafaţa viticolă din zonă a crescut, ajungând în anul 1990 la peste 20 mii hectare.

v 3.0
logare
www.siweb.ro
Web design Sibiu