Laborator -Protecția fitosanitară a viței de vie

La SCDVV Blaj cercetãrile sistematice de protecţie fitosanitarã a viţei de vie au început în anul 1958. În perioada respectivã cercetarea ştiinţificã a fost orientatã pe studiul  biologiei, ecologiei şi combaterii manei viţei de vie (Plasmopara viticola) în pepinierã, plantaţii tinere şi pe rod. Au fost intreprinse cercetãri cu privire la rezistenţa soiurilor din colecţie şi culturi comparative la atacul produs de ciuperca Plasmopara viticola, rezultatele fiind publicate în Ampelografia României vol.IV.

Pentru prima datã la SCPV Blaj s-a testat eficacitatea fungicidelor de sintezã organicã, pe bazã de zineb, captan, faltan (Aspor, Captadin) care a dus la introducerea lor in combaterea manei, indeosebi in pepinierele viticole, unde fitotoxicitatea sulfatului de cupru (zeama bordeleză) a determinat reducerea semnificativă a randamentului de vițe altoite.

            Experiențele cu îngrașăminte foliare asociate cu zeama bordeleză au dus la generalizarea utilizării lor pe vegetație la vița de vie, asigurând concomitent prin fertilizarea și combaterea manei, sporuri însemnate de producție.

             Intrucât în aceea perioadă zeama bordeleză era practic singurul fungicid utilizat pe scara de producție in combaterea manei,pentru asigurarea unei protectii fitosanitare in conditii dificile,  s-au efectuat cu succes experiente privind utilizarea muianților și adezivilor (Detersin, Aracet) care își mentin și astăzi valabilitatea.

            Pentru prima data în podgoria Tarnave și în Romania s-a pus in evidență prezenta fungului patogen Monilinia fructigena pe struguri.

            Au fost efectuate primele experiente cu erbicide la vița de vie cu produsele Simazin si Atrazin, in  doze diferite in functie de speciile de buruieni, faza lor de vegetatie si perioada de aplicare.

            Inca din acea perioada laboratorul a coordonat intreaga activitate de prognoza si avertizare a bolilor si daunatorilor vitei de vie din zona.

            In anul 1969 s-a inregistrat primul atac masiv de acarieni la vita de vie. Din acest moment s-a impus organizarea unor cercetari riguroase in aceasta directie. In urma studiilor au fost identificate patru specii de acarieni daunatori : Tetranychus urticae Koch, Panonycus ulmi Koch, ambele apartinand familiei tetranychide si Phyllocoptes vitis Nalepa sin cu Calepitrimerus vitis si Eriophyes vitis Pagest sin. cu Colomerus vitis , din familia eryophidae. Pe parcursul a zece ani de mentinere sub observatie a speciilor enumerate s-a constatat o reducerea apreciabila a populatiei speciilor tetranychide si dezvoltarea cu preponderenta a speciei eriophyde Calepitrimerus vitis,devenit dupa 1980 principalul daunator al plantatiilor viticole din centrul Transilvaniei.

            Combaterea excesiva a daunatorilor, cu produse chimice pe baza de DDT si Paration  precum si utilizarea masiva a piretroizilor de sinteza a produs dereglari puternice in ecosistemele viticole. In aceste conditii dupa 1985 au fost reconsiderate toate mijloacele posibile de lupta impotriva speciilor daunatoare , rezultand un concept strategic nou cunoscut sub numele de combatere integrata. In acest sens o preocupare deosebita a laboratorului de protectia plantelor SCPV Blaj a fost aceea de a studia elementele care sa asigure o combatere integrata a bolilor si daunatorilor vitei de vie prin:

• Stabilirea necesitatii aplicarii tratamentelor de combatere a principalelor boli si daunatori ai vitei de vie din zona, in functie de pragurile de daunare.
• Extinderea masurilor profilactice si  de combatere.
• Promovarea metodelor si mijloacelor biologice si biotehnice de combatere. Sunt studiati feromonii si posibilitatile folosirii lor in supravegherea si combaterea biologica a moliilor strugurilor , speciile Lobesia botrana si Eupoecilia ambiguella
• Au fost intreprinse cercetari privind noi specii de daunatori si agenti patogeni semnalati in plantatiile viticole din zona : Plosnita verde a vitei de vie (Lygus spinolay), putregaiul negru al strugurilor (Guignardia bidwelli) si esca sau apoplexia (Stereum hirsutum), elaborandu-se tehnologii specifice de combatere.
• Un loc aparte in cadrul cercetarilor de protectie fitosanitară l-au ocupat experientele privind testarea noilor pesticide oferite viticulturii. La SCPV Blaj sunt organizate an de an loturi si variante experimentale pentru testarea biologica a produselor de ultima ora folosite in combaterea manei, puteregaiului cenusiu, puteregaiului negru, fainarii, acarienilor si moliilor vitei de vie.

            Rezultateale cercetarilor efectuate au fost puse la dispozitia sectorului de productiei a SCPV  Blaj, societatilor comerciale de profil din zona, micilor producatori, prin tehnologii de combatere specifice, popularizate prin seminarii tehnice, publicatii tehnice, brosuri, articole din ziare si reviste.

In prezent, cercetãrile de protecţie fitosanitarã a viţei de vie sunt orientate spre  elaborarea și promovarea unor concepte noi şi tehnici noi inovative care să asigure creşterea calităţii şi competitivităţii producţiei , stabilitate ecologică, protecţia plantei şi a mediului înconjurător, conservarea și sporirea biodiversității ecosistemului viticol.

In constituirea unor ecosisteme viticole durabile obiectivele colectivului de cercetatori din cadrul Laboratorului de Protectia plantelor sunt axate pe:

- Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor ecosistemelor viticole, adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale specifice, care să corespundă stadiului actual de dezvoltare rurală a României. 

• refacerea dezechilibrelor biocenotice;
• stabilitate ecologică;
• protejarea mediului înconjurător;
• menţinerea integrităţii şi perenităţii ecosistemelorviticole;
• reducerea la maxim a tratamentelor chimice;
• maximizarea factorilor naturali de control,conservarea genofondului de specii utile;
• reducerea fenomenelor de poluare cu pesticide prin integrarea considerentelor; ecologice în strategiile de combatere reprezintă căi principale şi echilibrate de reducere a consumului de pesticide, premiza ecologizării viticulturii;
• optimizarea ecosistemului viticol, maximizarea producţiei, a calităţii şi a profitului, şi minimizarea
• costurilor forţei demuncă, folosirea raţională a resurselor ecologice şi economice, conservarea habitatului împotriva poluării;
• obţinerea unor producţii de struguri de înaltă calitate, BIO-naturale fără reziduuri de pesticide, dar care să conţină o balanţă echilibrată de zaharuri, acizi organici, vitamine şi săruri minerale;
• In decursul anilor pe linie de protecție a viței de vie au activat: Dr. Ing Minoiu N.; ing. Halmaciu P.; ing. Manda Gh.; ing. Roșian M., iar după anul 1992 laboratorul este condus de Dr. ing. Tomoiagă Liliana membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești București. 
• În prezent activitatea laboratorului de Protecția fitosanitară a viței de vie este coordonată de către Dr. ing. Tomoiagă Liliana
•  
•